EANx pentru copii peste 10 ani

[CristiC]

Citez din articolul "Kinder Tauchen?" http://www.drdive.net/cms/uploads/media/gmeiner-kindertauchen.pdf de dr. Simon Gmeiner :
"Es kann zusammenfassend gesagt werden, dass die Entwicklung der Lunge erst mit dem 18. Lebensjahr als abgeschlossen betrachtet werden kann und zuvor ein erhöhtes Risiko für Lungenbarotraumen, Essoufflement und Hypoxie angenommen werden muss. " închei citatul.

Întrebare 1: se recomandă în mod deosebit folosirea amestecurilor hiperoxice înalte în cazul scufundărilor efectuate de copii cu vârsta peste 10ani?

Înţeleg că scufundarea cu un copil ar fi oricum mai sigură dacă se desfăşoară în limita saturaţiei normooxice normobarice (SNN), cu ppN2 < 0,79 bar permanent şi numai la adâncimi mici, sub 10m, cu durata sub 30 de minute.

Întrebare 2: Se poate vorbi de riscuri legate de O2 la un ppO2 "prea mare" - sau o (singură) expunere de 30minute cu EAN70 e doar benefică pentru copil?

Întrebare 3: Un safety-stop prelungit, efectuat împreună cu părintele responsabil la 5m cu 100%O2 are rost în cazul copilului care respiră şi el 100%O2 din octopus?

Mulţumesc.

[HBOT]

1. Personal sint pentru folosirea gazului optim la scufundare si nu pentru a te scufunda cu ce ai la indemana. Tinind cont ca pentru scufundarile superficiale nu aerul comprimat este gazul ideal, ci acel amestec care creaza cele mai putine probleme, desigur ca ar fi recomandat folosirea unor amestecuri care sa fie destul de departe de limita SNC (adica sub 1,4 bari PPO2) si sa ne apropie cit mai mult de un PPN2 de 0,8 bari.

Nu cred ca durata ar afecta prea mult cinetica gazelor, dar desigur ca la copii trebuie tinut cont si de hipotermie sau capacitatea acestuia de a face efort.

2. Desigur ca se poate vorbi de riscurile unei expuneri, dar intii trebuie definit ce inseamna "prea mare". Literatura de specialitate, desi pentru copii nu exista inca studii aprofundate referituare la expunerile indelungate la PPO2 marit, este in general de acord ca situatiile sint similare adultului. Oricum expunerile pe care le facem noi la copii, chiar cu mult sub 10 ani (2,4 bari si perte 120 minute expunere) nu ar indica un risc crescut fata de adulti in ceea ce priveste aparitia convulsiilor hiperoxice. Mai mult chiar aceste expuneri le aplicam si la copii cu epilepsie, efectul fiind chiar benefic, adica se constata modificari positive ale EEG-ului si chiar o reducere pina la disparitie a convulsiilor. Oricum lucrurile nu trebuiesc confundate, convulsia hiperoxica in imersie poate fi fatala datorita riscului de inec, astfel ca NOAA trebuie neaparat respectata, dar atita vreme cit va aflati sub NOAA nu cred ca ar trebui sa va faceti grija. ORI NOAA permite in imersie expuneri de 1,4 bari si 150 de minute, asa ca atita vreme cit va aflati sub aceste valori riscul de convulsie este scazut.

Expunerile de 30 minute la 1,4 sau 1,2 bari PPO2 (EAN70 sau 6o in 10 metri) nu stiu in ce masura sint benefice, ca si efect terapeutic. ADICA nu sint studii pentru un astfel de expunere. Desigur ca daca ne referim la scufundarea in sine, benefic ar fi absenta incarcarii cu azot si reducerea la ZERO a riscului de DCS, indiferent de expunere si viteza de deconpresie! Daca insa dupa o astfel de scufundare copilul invata mai repede, adica daca exista efecte terapeutice, raspunsul este: s-ar putea! Ca idee exista in America o serie de centre de terapie hiperbara in care se folosesc expuneri de adincime medie (3-5 metri, Soft HBOT) sau medii (5-10 metri, Low HBOT) care ar influenta benefic procesul de invatare in sensul cresterii atentiei si al capacitatii de memorare. Astfel ca este posibil ca scufundari repetate cu un EAN inalt pe paliere superficiale, dar repetate sa aiba efecte benefice sau chiar terapeutice, dar nu exista studii in acest sens.

3. Teoretic nu ar exista nimic de spus inpotriva. DAR intrebarea este de ce SS la 5 metri, daca copii oricum nu au voie la adincimi mari, pe de-o parte, iar daca se scufunda cu EAN-uri inalte n-au nevoie de nici un stop!

[CristiC]

În urma unor discuții recente pe forumul scafandrilor germani, la http://www.taucher.net/forum/Tauchgaeng ... i3032.html au fost menționate o serie de argumente împotriva folosirii de EAN de către copii care se scufundă. Modul în care au reacționat (sau n-au reacționat) medicii pe acel forum, modul reticent cum privesc instructorii problematica scufundării copiilor, mă determină să vă rog, stimate domnule doctor, să confirmați sau să infirmați următoarele:

1.) Principalul risc la care se expun copii care se scufundă folosind SCUBA este distrugerea alveolelor pulmonare DACĂ ÎȘI ȚIN RESPIRAȚIA ÎN TIMP CE URCĂ chiar și numai un metru, indiferent dacă respiră EAN sau aer comprimat.

Îl citez pe dl.Rudeck care se referă la lucrarea d.-lui Ehm: „ (...) Entscheidend ist die Belastung der Lunge. Wenn das Kind in 1 Meter Tiefe voll einatmet, dann die Luft anhält und auftaucht ist das für die noch nicht voll entwickelte Lunge eine erhebliche Belastung und kann durchaus zu einer Schädigung führen. Ich zitiere den "Ehm", 11.2.5: "Nach Tierversuchen genügt schon ein Lungenüberdruck von 107 mbar, um ein Zerreissen von Lungenalveolen zu verursachen. Das gilt auch für den Menschen und entspricht einer Wassertiefe von 1,05 m." ” - închei citatul. Încerc să reformulez cât mai explicit și pe înțelesul tuturor:

Dacă facem o clasificare a riscurilor, pe primul loc este greșeala copilului de a-și ține respirația la ascensiune, chiar și numai un metru. În cazul plămânilor nedezvoltați complet la copii, o suprapresiunde în plămâni de doar 0,107bar, corespunzătoare scăderii presiunii ambiante, când copilul urcă 1,05m cu căile respiratorii blocate, poate duce la ruperea alveolelor, după cum s-a demonstrat în experimente pe animale, aplicabile și la oameni. Comparat cu alte riscuri asociate în mod special cu folosirea de aer comprimat îmbogățit cu oxigen (EAN), riscul afectării plămânilor din cauza suprapresiunii EXCEDE CA IMPORTANȚĂ riscurile implicate de procente ridicate de oxigen în amestecul de gaz respirator. Excede ca importanță sau nu?

Care este perioada de dezvoltare a copilului, între ce vârste, când sunt plămânii atât de sensibili la suprapresiune de doar 0,1bar, fiind nedezvoltați complet ?

Înțeleg că nici un medic specialist de medicină a scufundării (afiliat GTÜEM) nu va da acordul pentru ca un copil de 7 ani să se scufunde cu aparat SCUBA, din cauza aceasta. În funcție de evoluția copilului, de dezvoltarea sa fizică și mentală individuală, se poate da acordul medicului începând cu vârsta de 8 (opt) ani în anumite cazuri, cu respectarea unor condiții stricte de adâncime, durată și supravegehre, de exemplu 10-15 minute în piscina mică de 1,5m cu respirare continuă. (Copilului i se poate cere imperios să cânte sub apă de fiecare dată când se ridică, pentru a nu ține căile respiratorii blocate, sunetele fiind un indiciu de verificare pentru cel care supraveghează.)

Cât de mare este pericolul suprapresiunii pulmonare la 8 ani comparat cu aceeași situație la 10 ani sau la 12 ani? Înțeleg că începând cu 15 ani agenția IANTD permite deja brevetarea Nitrox Diver. Între 12 ani (cât recomandă medici din Austria, ca vârstă minimă pentru SCUBA) și 15 ani este cumva riscul suprapresiunii pulmonare de 0,1bar mult mai mic decât la vârste sub 12 ani?

[CristiC]

Voi continua în postările următoare cu alte întrebări referitoare la:

2.) Este nivelul impurităților admis de norma DIN EN 12021 absolut suficient pentru aerul comprimat folosit de copii în imersiune pentru a evita efecte iremediabile asupra plămânilor, da sau nu? Poate fi preparat EAN destinat copiilor respectând doar EN 12021 și asta nu va comporta nici un fel de riscuri referitor la impurități?

3.) Este nivelul de filtrare a impurităților conform normei recomandate de agenția ANDI o exagerare? Da sau nu? Mai exact:
CARBON DIOXIDE: 500 PPM
CARBON MONOXIDE: 2 PPM
GASEOUS HYDROCARBONS: 25 PPM (REFERENCE METHANE-CH4)
CONDENSED HYDROCARBONS: 0,1 PPM / M3
WATER VAPOR / MOISTURE: -50 DEGR. C DEWPOINT
SOLID PARTICULATE SIZE: 2 MICRONS
Unde anume, sau la ce prevedere, sunt limitele impuse de ANDI 'SafeAir' deosebit de importante pentru copii?

4.) Cât de mare sau prohibitiv este efectul Lorrain-Smith la copii, pe grupe de vârstă, dacă respiră EAN, defalcat pe procente de xigen ca la EAN32, EAN36, EAN50, EAN60, gaze folosite la anumite plaje de adâncimi superficiale corespunzătoare pentru copii ?

5.) Este adevărată afirmația că respirarea de EAN în condiții de presiune parțială a oxigenului sub 0,5bar pe expuneri repetate în foarte multe zile consecutive nu produce nici la adulți, NICI LA COPII, vreun efect negativ asupra sănătății PE TERMEN LUNG? Este vorba despre limita de 0,5 ppO2.

6.) Este aplicabil calculul cu Oxygene Toxicity Units (OTU) bazat pe formula: 1 minut (durată de expunere) înmulțit cu 1bar (ppO2 ambiant) = 1 OTU și la adulți și la copii CU ACEEAȘI LIMITĂ de 800 OTU pentru evitarea efectelor pe termen lung? A se vedea calculul din exemplul cu EAN36 de pe forumul taucher.net menționat mai sus.

7.) există diferențe între adulți și copii _din România_ versus alte grupe de populație în ceea ce privește riscul de criză hiperoxică, cât timp expunerea singulară în decurs de 24 de ore la oxigen (cu procente înalte, la presiuni parțiale de oxigen la anumite adâncimi) se încadrează în prevederile tabelului NOAA, adică sub valorile maxime de acolo? Are rost sau nu are rost o limitare mai strictă ca durată decât ce scrie în tabelul NOAA?

Voi reveni cu fiecare dintre întrebări, lămurind contextul întrebării într-un posting separat, punând condiții de aplicare mai exacte, în speranța că îmi veți acorda timpul și explicațiile ce ar ajuta pe instructorii de SCUBA să înțeleagă mai bine implicațiile, avantajele, limitările folosirii de aer îmbogățit cu oxigen (EAN) atunci când se pune problema scufundării copiilor. Vă mulțumesc anticipat.