Frotiurile colorate May-Grunwald-Giemsa permit identificarea sigura a morulelor de Ehrlichia si evidentiaza prezenta babesiilor in hematii.
http://jurnalmedicalyrra.files.wordpres ... 59_mic.jpg
http://img72.imageshack.us/img72/9742/p ... 511008.jpg
Ehrlichiile sunt bacterii de mici dimensiuni, gram-negative, care paraziteaza intracelular celulele organismului uman, dezvoltandu-se sub forma unor micro-colonii la nivelul fagozomilor. Fagozomul este o vacuola intracitoplasmatica, formata in urma procesului de endocitoza –internalizare – si care poate contine bacterii, virusuri sau detritusuri celulare ; in mod normal, dupa formarea fagozomului, un lizozom primar va fuziona cu acesta, iar enzimele lizozomale hidrolitice, vor distruge continutul bacterian.
Aglomeratia intracitoplasmatica de fagozomi ce contin ehrlichii, poarta numele de « morula » (mura) ; morula poate fi evidentiata in interiorul fagocitelor (celule mari ale sistemului imunitar, cu rol in distrugerea agentilor straini) cu ajutorul coloratiei Giemsa. In cazurile de ehrlichioza lizozomul nu se mai cupleaza cu fagozomul si procesul imun este intrerupt .
Ehrlichiile au fost descoperite la inceputul secolului douazeci de catre cercetatorii din domeniu medicinei veterinare ; in timpul razboiului din Vietman, o epidemie de ehrlichioza a determinat nenumarate decese in populatia canina a armatei ; alte cazuri de ehrlichioza fatala au fost inregistrate in regiunea raului Potomac, in anul 1979 ; Ehrlichia sennetsu reprezinta un agent infectios raspunzator de producerea unei boli asemanatoare mononucleozei infectioase, si care a fost izolat in anul 1953.
Babesioza face parte din grupa hemosporidiozelor (piroplasmozelor) –produse de protozoare din subclasa Piroplasmia, ordinul Piroplasmida – boli ce afecteaza in principal elementele figurate sanguine atat la mamifere, cat si la pasari. Raspandirea parazitilor este conditionata de dinamica gazdelor lor definitive ,capusele.
In cazul babesiozei, parazitul – din genul Babesia sau Nuttallia, familia Babesiidae – se fixeaza in eritrocitele organismului parazitat, in numar variabil (1-4 paraziti), imbracand diferite forme si aspecte, in functie de specie (piriformi, bigeminati, inelari).
Parazitul prezinta mai multe specii, in functie de mamiferul afectat: de exemplu, Babesia caballi, Nuttallia equi – specii parazite pentru cai, Babesia canis, Babesia vogeli, Babesia gibsoni – paraziti ai cainelui, sau la om - Babesia gibsoni, Babesia bovis, Babesia hodaini.
Ciclul biologic al parazitului prezinta doua faze, in functie de gazda parazitata la un moment dat: in capuse, care sunt gazde definitive, se produc fazele sexuate, iar in organismul mamiferelor, considerate gazde intermediare, se produc fazele asexuate.
Babesioza este o boala parazitara ce afecteaza diferite specii de mamifere inclusiv omul (este o zoonoza) produsa de un parazit unicelular transmis prin intermediul capuselor care reprezinta gazde definitive si rezervor de babesii in natura.
Este o boala intalnita pe tot globul, in Europa avand caracter sezonier, se intalneste in special primavara, in lunile aprilie - mai atunci cand activitatea capuselor este maxima.
Bonus: Dirofilaria repens ( transmisa de tantari )
http://www.facebook.com/media/set/fbx/? ... o.php?fbid